CENTRUL DE CONSILIERE PENTRU AGRESORI SLOBOZIA este un serviciu public, fără personalitate juridică, înființat prin Hotărârea Consiliului Județean Ialomița (Hotărâre nr. 91/28.05.2021) în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Ialomița.
Înființarea Centrului de consiliere pentru agresori Slobozia a fost realizată în cadrul proiectului predefinit „Sprijin pentru implementarea Convenției de la Istanbul în România”, implementat, la nivel național, de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (A.N.E.S.) și finanțat prin Mecanismul Norvegian 2014-2021 în cadrul programului “Justiție”, gestionat de către Ministerul Justiției din România în calitate de Operator de Program. Centrul de consiliere pentru agresori Slobozia face partea dintr-o rețea de 8 centre regionale de consiliere a agresorilor din mediul domestic.
Centrul de consiliere pentru agresori Slobozia este serviciu social licențiat (conform Licenței seria LF nr. 00127/20.06.2022), și funcționează având în vedere prevederile Legii nr. 292/2011 a asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Scopul Centrului este de furnizare de servicii complexe agresorilor familiali, în vederea corectării comportamentelor agresive și pentru a sprijini reabilitarea și reinserția socială a acestora. Pe termen lung scopul acestui serviciu este de a preveni și combate violența domestică prin facilitarea și furnizarea acestor servicii către agresorii familiali.
La nivelul centrului sunt furnizate o serie de servicii, dintre care amintim:
- Consiliere psihologică a agresorilor în situații de violență domestică pentru eradicarea comportamentului violent și de control asupra membrilor familiei;
- Consiliere și educație pentru dezvoltarea abilităților de viață prosocială, controlul furiei, soluții și modalități de gestionare a stărilor conflictuale, comunicare non-violentă;
- Sprijin pentru reabilitarea, reinserția și integrarea socială a beneficiarilor;
- Informații cu privire la egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, drepturile omului, legislație națională în domeniu.
- Consiliere socială și juridică;
- Consiliere în vederea asigurării și facilitării accesului agresorilor la tratamente psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare sau de dezintoxicare;
- Consiliere și mediere a conflictului pentru membrii familiei (victimă, agresor, copii, după caz) în vederea depășirii situațiilor de risc.
Beneficiarii serviciilor sociale acordate în cadrul Centrului de consiliere sunt persoane adulte care au săvârșit fapte de violență domestică (indiferent de forma acestora).
Acte necesare:
- cerere din partea solicitantului (Anexa nr. 1)
- acord de prelucrare a datelor beneficiarului (Anexa nr. 2)
- copie BI/CI/CP;
- documente cu privire la nivelul de educaţie/pregătire profesională, starea de sănătate fizică şi psihică, după caz, existenţa unor antecedente penale care au legătură cu diferite forme de violenţă (opţional).
Contact:
- La sediul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Ialomița din municipiul Slobozia, str. Constantin Dobrogeanu Gherea, nr. 1.
- Telefonic la numărul 0243206101;
- E-mail – office@dpcialomita.ro
CARE SUNT SEMNELE AGRESIVITĂȚII, VIOLENȚEI DOMESTICE ȘI FURIEI?
Un comportament agresiv încalcă granițele sociale, poate duce la ruperea relațiilor cu cei din jur și devine o problemă atunci când izbucnirile agresive au loc în mod frecvent sau când efectele lor produc daune prea mari, întrucât vine la pachet și cu dificultăți de control al propriilor reacții.
Forme ale comportamentului agresiv sunt: țipete, injurii, insulte, comentarii rasiale, religioase, etnice sau sexuale, amenințări verbale, gesturi de amenințare, apeluri telefonice și mesaje de hărțuire, alte forme de hărțuire, șantaj și abuz emoțional.
Principalele complicații ale unui comportament agresiv sunt:
- Dificultăți de relaționare la locul de muncă, la școală, în familie sau societate;
- Întreruperea relațiilor personale;
- O relație problematică părinte-copil;
- Exmatricularea sau pierderea locului de muncă;
- Consum și abuz de droguri și alcool;
- Risc crescut de vătămare corporală;
- Auto-vătămare;
- Încălcarea legii, care poate duce la pedeapsa cu închisoarea.
Violența domestică include vătămarea fizică, amenințările directe și indirecte, controlul exercitat asupra celeilalte persoane, distrugerea obiectelor acesteia, izolarea ei socială, abuzul emoțional și psihologic, agresiunea sexuală
Semne ale problemelor de furie:
- Agresiunea violentă este declanșată chiar și de motivele nesemnificative;
- Evitarea responsabilității dând vina pe alții;
- Izbucniri frecvente de furie care sunt disproporționate cu motivul;
- Concentrarea constantă pe experiențele negative;
- Existența sentimentului constant de iritare sau frustrare;
- Incapacitatea de a controla furia sau de a exprima constructiv emoția.
SOLUȚII PENTRU STĂPÂNIREA FURIEI
Indiferent dacă te lupți singur cu gestionarea furiei sau dacă ai o persoană dragă care are nevoie de ajutor, consilierea psihologică pentru managementul furieipoate fi o soluție eficientă.
CE ESTE CONSILIEREA PENTRU MANAGEMENTUL FURIEI
Consilierea pentru managementul furiei se referă la procesul de învățare a controlului asupra furiei. Procesul include calmarea și tratarea emoției în mod productiv. Consilierea pentru managementul furiei abordează repercusiunile furiei prin terapie cognitivă și comportamentală.
BENEFICIILE GESTIONĂRII FURIEI
Consilierea pentru stăpânirea furiei îi ajută pe oameni să preia controlul asupra vieții lor și să depășească sentimentele puternice declanșate de furie. Astfel, se îmbunătățesc stilul de viață și relațiile, se dezvoltă o mai bună înțelegere a sinelui, precum și modalitatea de gestionare a factorilor declanșatori negativi.
- Empatie îmbunătățită
De multe ori, furia este declanșată de lipsa de înțelegere. Consilierea va ajuta la practicarea empatiei care îmbunătățește răbdarea și înțelegerea celeilalte părți. Prin posibilitatea de a vedea o situație din perspectiva altuia, urmările furiei pot fi înlocuite cu înțelegerea empatică.
- Noi perspective și o judecată mai bună
Procesul de consiliere te aduce față în față cu sursa furiei și cu diferitele cauze declanșatoare. Înțelegerea acestor perspective este benefică pentru îmbunătățirea conștientizării de sine și reducerea episoadelor de izbucnire a furiei.
- Mai puțin stres
Un beneficiu direct al învățării modului de stăpânire a furiei este reducerea stresului. Când emoțiile nu îți controlează gândirea, atunci poți să respiri mai adânc și să lași stresul să treacă. Acest lucru se datorează în mare măsură conștientizării care reduce posibilitatea de a te găsi într-o situație stresantă și potențial furioasă.
- Recunoașterea responsabilității
O mare parte a terapiei de management al furiei implică învățarea modalităților de asumare a responsabilității pentru emoțiile simțite și comportamentul ulterior pe care acestea îl declanșează. Astfel, oamenii pot evalua o situație în mod onest și își pot asuma responsabilitatea atunci când este necesar, fără a muta vina asupra altei persoane sau situații.
- Sănătate mai bună
În general, stăpânirea furiei are ca rezultat un stil de viață mai sănătos și acest lucru se datorează în mare parte reducerii stresului. Când înveți să-ți gestionezi furia și să reduci stresul, atunci scade tensiunea arterială și riscul afecțiunilor cardiace.
SCHIMB DE EXPERIENȚĂ ȘI BUNE PRACTICI, ÎN DOMENIUL SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ACORDATE VICTIMELOR VIOLENȚEI DOMESTICE ȘI DE GEN
Directorul D.G.A.S.P.C. Ialomița a participat în perioada 15-18 ianuarie 2023, la schimbul de experiență și bune practici, în domeniul serviciilor de asistență socială acordate victimelor violenței domestice și de gen, organizat în districtul Salten, orașul Bodø, Norvegia, în cadrul Proiectului Predefinit „Sprijin pentru Implementarea Convenției de la Istanbul în România”, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian.
La schimbul de experiență organizat de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați în parteneriat cu The Secretariat of the Shelter Movement din Norvegia, au participat reprezentanți ai serviciilor sociale publice și private din România, care acordă asistență victimelor violenței împotriva femeilor și fetelor însoțiți de o delegație a ANES. Astfel, de la nivel național, au participat 21 de profesioniști din județele Alba, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, București, Buzău, Constanța, Dolj, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Iași, Neamț, Olt, Satu-Mare, Sibiu, Timiș, Vaslui și Vrancea.
Pe parcursul a două zile, delegația din România a beneficiat de întâlniri cu reprezentanți ai municipalității, ai autorităților cu atribuții în domeniu, ai organizațiilor neguvernamentale, profesioniști din domeniul VD (psihologi, asistenți sociali, polițiști, criminaliști, avocați, profesori, terapeuți, consilieri de sprijin, etc.), care au prezentat situația fenomenului violenței domestice la nivel național (cu accent pe violența împotriva copiilor și a persoanelor vârstnice), modalități de intervenție în aceste cazuri, inclusiv provocările pe care le-a avut statul norvegian în îndeplinirea acordurilor și obligațiilor internaționale în acest domeniu. O altă activitate importantă a vizitei a fost reprezentată de vizitarea Centrului de criza din Salten și înțelegerea modului de funcționare a unui asfel de serviciu social.
Vizita a reprezentat un bun prilej de cunoaștere a modelelor de bună practică din Norvegia și de înțelegere a modului de organizare a serviciilor specializate de asistență socială și de sprijin pentru victimele violenței domestice și violenței de gen din această țară, dând posibilitatea de replicare a acestora și pe plan național/local, inclusiv prin îmbunătățirea unor servicii deja existente.
Proiectul Sprijin pentru implementarea Convenției de la Istanbul în România, implementat de catre Agentia Nationala pentru egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati, ANES, în cadrul căruia s-a desfășurat vizita de studiu este finanțat de Regatul Norvegiei prin Granturile Norvegiene, printr-un grant in valoare totala de 2.500.000 de euro si are ca obiectiv principal cresterea capacitatii administratiei publice din Romania în adoptarea unei abordări coordonate pentru depasirea provocărilor reprezentate de punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul, vizând totodata, reducerea fenomenului violenței domestice și a violenței împotriva femeilor prin facilitarea schimbului de bune practici cu instituții si organizatii norvegiene relevante, cu experiență în domeniul prevenirii si combaterii violenței domestice și a violenței împotriva femeilor.
Working together for a green, competitive and inclusive Europe
Supported by a Grant from the people of Norway
Înființat prin proiectul predefinit “Sprijin pentru implementarea Convenției de la Istanbul în România”, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, Programul ”Justiție”
Septembrie 2023
De la operaționalizarea centrului și până în prezent, un număr de 20 de agresori au beneficiat de serviciile acestuia. Cazurile de agresori ajung în atenția centrului prin autoreferire (agresorul se prezinta la sediu și solicită accesarea serviciilor), în urma emiterii unui ordin de protecție, prin Sentința emisă de Instanța sau a este adus de un alt membru al familiei (uneori chiar de victimă).
Trebuie menționat că 14 persoane (dintre cei 20 de agresori) au beneficiat de servicii împreună cu partenerele lor – victime ale violenței domestice. Fiecare dintre aceștia, agresori și victime, au beneficiat de servicii în mod individual, în funcție de specificul său, dar și de intervenție la nivel de cuplu. Astfel, având in vedere că, în cele mai multe dintre cazurile abordate, relația victimă-agresor este una partenerială (căsătorie, uniune consensuală), intervenția asupra acestor cazuri a fost asigurată prin colaborarea echipelor de specialiști din cadrul celor două proiecte, dezvoltând în acest sens și sesiuni de lucru pluridisciplinare cu beneficiarii care s-au înscris în grupul țintă al acestora. În urma intervenției complementare, relația dintre cele două părți, victimă-agresor, a atins un înalt grad de functionalitate, specific conviețuirii și rolurilor sociale deținute (soț/soție, părinte).